Noul Testament
Matei 2
1După ce S-a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit niște magi din Răsărit la Ierusalim, 2și au întrebat: „Unde este Împăratul de curând născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit, și am venit să ne închinăm Lui.” 3când a auzit împăratul Irod acest lucru, s-a turburat mult; și tot Ierusalimul s-a turburat împreună cu el. 4A adunat pe toți preoții cei mai de seamă și pe cărturarii norodului, și a căutat să afle dela ei unde trebuia să Se nască Hristosul. 5„În Betleemul din Iudea”, i-au răspuns ei, „căci iată ce a fost scris prin proorocul: 6,Și tu, Betleeme, țara lui Iuda, nu ești nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieși o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.” 7Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi, și a aflat întocmai dela ei vremea în care se arătase steaua. 8Apoi i-a trimes la Betleem, și le-a zis: „duceți-vă de cercetați cu deamăruntul despre Prunc: și când Îl veți găsi, dați-mi și mie de știre, ca să vin și eu să mă închin Lui.” 9După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Și iată că steaua, pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, până ce a venit și s-a oprit deasupra locului unde era Pruncul. 10când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie. 11Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fața la pământ, și I s-au închinat; apoi și-au deschis vistieriile, și I-au adus daruri: aur, tămâie și smirnă. 12În urmă, au fost înștiințați de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, și s-au întors în țara lor pe un alt drum. 13După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, și-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui, fugi în Egipt, și rămâi acolo până îți voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să-L omoare.” 14Iosif s-a sculat, a luat Pruncul și pe mama lui, noaptea, și a plecat în Egipt. 15Acolo a rămas până la moartea lui Irod, ca să se împlineacă ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice: „Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.” 16Atunci Irod, când a văzut că fusese înșelat de magi, s-a mâniat foarte tare, și a trimes să omoare pe toți pruncii de parte bărbătească, dela doi ani în jos, care erau în Betleem și în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase întocmai dela magi. 17Atunci s-a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: 18„Un țipăt s-a auzit în Rama, plângere, și bocet mult: Rahela își jălea copiii, și nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau.” 19După ce a murit Irod, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, în Egipt, 20și-i zice: „Scoală-te, ia Pruncul și pe mama Lui, și du-te în țara lui Israel, căci au murit ceice căutau să ia viața Pruncului.” 21Iosif s-a sculat, a luat Pruncul și pe mama Lui, și a venit în țara lui Israel. 22Dar când a auzit că în Iudea împărățește Arhelau, în locul tatălui său Irod, s-a temut să se ducă acolo; și, fiind înștiințat de Dumnezeu în vis, a plecat în părțile Galileii. 23A venit acolo, și a locuit într-o cetate, numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prooroci: că El va fi chemat Nazarinean.
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.