Noul Testament
Matei 20
1Fiindcă Împărăția cerurilor se aseamănă cu un gospodar, care a ieșit dis de dimineață, să-și tocmească lucrători la vie. 2S-a învoit cu lucrătorii cu câte un leu pe zi, și i-a trimes la vie. 3A ieșit pela ceasul al treilea, și a văzut pe alții stând în piață fără lucru. 4,Duceți-vă și voi în via mea”, le-a zis el, ,și vă voi da ce va fi cu dreptul.” Și s-au dus. 5A ieșit iarăși pe la ceasul al șaselea și al nouălea, și a făcut la fel. 6când a ieșit pela ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alții stând în piață, și le-a zis: ,De ce stați aici toată ziua fără lucru?” 7Ei i-au răspuns: ,Pentru că nu ne-a tocmit nimeni.” ,Duceți-vă și voi în via mea”, le-a zis el, ,și veți primi ce va fi cu dreptul.” 8Seara, stăpânul viei a zis ispravnicului său: ,Cheamă pe lucrători, și dă-le plata, începând de la cei de pe urmă, până la cei dintâi. 9Cei din ceasul al unsprezecelea au venit, și au luat fiecare câte un leu. 10când au venit cei dintâi, socoteau că vor primi mai mult; dar au primit și ei tot câte un leu de fiecare. 11Dupăce au primit banii, cârteau împotriva gospodarului, 12și ziceau: ,Aceștia de pe urmă n-au lucrat decât un ceas, și la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, care am suferit greul și zăduful zilei.” 13Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: ,Prietene, ție nu-ți fac nicio nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu? 14Ia-ți ce ți se cuvine, și pleacă. Eu vreau să plătesc și acestuia din urmă ca și ție. 15Nu pot să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sunt bun?” 16Tot așa, cei din urmă vor fi cei dintâi, și cei dintâi vor fi cei din urmă; pentru că mulți sunt chemați, dar puțini sunt aleși.” 17Pe când Se suia Isus la Ierusalim, pe drum, a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici, și le-a zis: 18„Iată că ne suim la Ierusalim, și Fiul omului va fi dat în mânile preoților celor mai de seamă și cărturarilor. Ei Îl vor osândi la moarte, 19și-L vor da în mânile Neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată și să-L răstignească; dar a treia zi va învia.” 20Atunci mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de Isus împreună cu fiii ei, și I s-a închinat, vrând să-I facă o cerere. 21El a întrebat-o: „Ce vrei?” „Poruncește”, i-a zis ea, „ca, în Împărăția Ta acești doi fii ai mei să șadă unul la dreapta și altul la stânga Ta.” 22Drept răspuns Isus a zis: „Nu știți ce cereți. Puteți voi să beți paharul pe care am să-l beau Eu, și să fiți botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?” „Putem”, I-au zis ei. 23Și El le-a răspuns: „Este adevărat că veți bea paharul Meu, și veți fi botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu: dar a ședea la dreapta și la stânga Mea, nu atârnă de Mine s-o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru care a fost pregătită de Tatăl Meu.” 24Cei zece, când au auzit, s-au mâniat pe cei doi frați. 25Isus i-a chemat, și le-a zis: „Știți că domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, și mai marii lor le poruncesc cu stăpânire. 26Între voi să nu fie așa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru; 27și oricare va vrea să fie cel dintâi între voi, să vă fie rob. 28Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-Și dea viața ca răscumpărare pentru mulți.” 29când au ieșit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus. 30Și doi orbi ședeau lângă drum. Ei au auzit că trece Isus, și au început să strige: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 31Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!” 32Isus S-a oprit, i-a chemat, și le-a zis: „Ce vreți să vă fac?” 33„Doamne”, I-au zis ei, „să ni se deschidă ochii!” 34Lui Isus I s-a făcut milă de ei, S-a atins de ochii lor, și îndată orbii și-au căpătat vederea, și au mers după El.
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.