Noul Testament
Matei 9
1Isus S-a suit într-o corabie, a trecut marea, și a venit în cetatea Sa. 2Și iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într-un pat. Isus le-a văzut credința, și a zis slăbănogului: „Îndrăznește, fiule! Păcatele îți sunt iertate!” 3Și iată că, unii din cărturari au zis în ei înșiși: „Omul acesta hulește!” 4Isus, care le cunoștea gândurile, a zis: „pentru ce aveți gânduri rele în inimile voastre?” 5Căci ce este mai lesne? A zice: „Iertate îți sunt păcatele”, sau a zice: „Scoală-te și umblă?” 6Dar, ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele,-„Scoală-te”, a zis El slăbănogului, „ridică-ți patul, și du-te acasă.” 7Slăbănogul s-a sculat, și s-a dus acasă. 8când au văzut noroadele lucrul acesta, s-au spăimântat, și au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere. 9De acolo, Isus a mers mai departe, și a văzut pe un om, numit Matei, șezînd la vamă. Și i-a zis: „Vino după Mine”. Omul acela s-a sculat, și a mers după El. 10Pe când ședea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulțime de vameși și păcătoși, și au șezut la masă cu El și cu ucenicii Lui. 11Fariseii au văzut lucrul acesta, și au zis ucenicilor Lui: „pentru ce mănâncă Învățătorul vostru cu vameșii și cu păcătoșii?” 12Isus i-a auzit, și le-a zis: „Nu cei sănătoși au trebuință de doftor, ci cei bolnavi. 13Duceți-vă de învățați ce înseamnă: ,Milă voiesc, iar nu jertfă!” Căci n-am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți, ci pe cei păcătoși.” 14Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, și I-au zis: „De ce noi și Fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc de loc?” 15Isus le-a răspuns: „Se pot jăli nuntașii câtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, când mirele va fi luat dela ei, și atunci vor posti. 16Nimeni nu pune un petec de postav nou la o haină veche; pentru că și-ar lua umplutura din haină, și ruptura ar fi mai rea. 17Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, și burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, și se păstrează amândouă.” 18Pe când le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntașii sinagogii, I s-a închinat, și i-a zis: „Fiica mea adineaori a murit; dar vino de pune-Ți mânile peste ea, și va învia.” 19Isus S-a sculat, și a plecat după el împreună cu ucenicii Lui. 20Și iată o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge, a venit pe dinapoi, și s-a atins de poala hainei Lui. 21Căci își zicea ea: „Numai să mă pot atinge de haina Lui, și mă voi tămădui.” 22Isus S-a întors, a văzut-o, și i-a zis: „Îndrăznește, fiică! Credința ta te-a tămăduit.” Și s-a tămăduit femeia chiar în ceasul acela. 23când a ajuns Isus în casa fruntașului sinagogii, și când a văzut pe ceice cântau din fluier, și gloata bocind, 24le-a zis: „Dați-vă la o parte; căci fetița n-a murit, ci doarme!” Ei își băteau joc de El. 25Dar, dupăce a fost scoasă gloata afară, Isus a intrat înlăuntru, a luat pe fetiță de mână, și fetița s-a sculat. 26Și s-a dus vestea despre această minune în tot ținutul acela. 27când a plecat de acolo, s-au luat după Isus doi orbi, care strigau și ziceau: „Ai milă de noi, Fiul lui David!” 28După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Și Isus le-a zis: „Credeți că pot face lucrul acesta?” „Da, Doamne”, I-au răspuns ei. 29Atunci S-a atins de ochii lor, și a zis: „Facă-vi-se după credința voastră!” 30Și li s-au deschis ochii. Isus le-a poruncit cu tot dinadinsul și le-a zis: „Vedeți, să nu știe nimeni.” 31Dar ei, cum au ieșit afară, au răspândit vestea despre El în tot ținutul acela. 32Pe când plecau orbii aceștia, iată că au adus la Isus un mut îndrăcit. 33După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Și noroadele, mirate, ziceau: „Niciodată nu s-a văzut așa ceva în Israel!” 34Dar Fariseii ziceau: „Cu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!” 35Isus străbătea toate cetățile și satele, învățînd pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăției, și vindecând orice fel de boală și orice fel de neputință, care era în norod. 36când a văzut gloatele, I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca niște oi care n-au păstor. 37Atunci a zis ucenicilor Săi: „Mare este secerișul, dar puțini sunt lucrătorii! 38Rugați dar pe Domnul secerișului să scoată lucrători la secerișul Lui.”
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.