Vechiul Testament
1 Samuel 26
1Zifiții s-au dus la Saul la Ghibea, și au zis: „Iată că David este ascuns pe dealul Hachila, în fața pustiei.” 2Saul s-a sculat și s-a pogorât în pustia Zif, cu trei mii de oameni aleși din Israel, ca să caute pe David în pustia Zif. 3A tăbărât pe dealul Hachila, în fața pustiei, lângă drum. David era în pustie; și, înțelegând că Saul merge în urmărirea lui în pustie, 4a trimes niște iscoade, și a aflat că în adevăr Saul venise. 5Atunci David s-a sculat și a venit la locul unde tăbărâse Saul, și a văzut locul unde era culcat Saul, cu Abner, fiul lui Ner, căpetenia oștirii lui. Saul era culcat în cort în mijlocul taberii și poporul era tăbărât în jurul lui. 6David a luat cuvântul, și vorbind lui Ahimelec, Hetitul, și lui Abișai, fiul Țeruiei și fratele lui Ioab, a zis: „Cine vrea să se pogoare cu mine în tabără la Saul?” Și Abișai a răspuns: „Eu, mă voi pogorâ cu tine.” 7David și Abișai s-au dus noaptea la popor. Și iată că Saul era culcat și dormea în cort în mijlocul taberii, și sulița lui era înfiptă în pământ la capul lui. Abner și poporul lui erau culcați în jurul lui. 8Abișai a zis lui David: „Dumnezeu dă astăzi pe vrăjmașul tău în mânile tale; lasă-mă, te rog, să-l lovesc cu sulița mea, și să-l pironesc dintr-o lovitură în pământ, ca să n-am nevoie să-i mai dau alta.” 9Dar David a zis lui Abișai: „Nu-l omorâ! Căci cine ar putea pune mâna pe unsul Domnului și să rămână nepedepsit?” 10Și David a zis: „Viu este Domnul, că numai Domnul îl poate lovi; fie că-i va veni ziua să moară, fie că se va pogorî... într-un câmp de bătaie și va peri. 11Să mă ferească Domnul, să pun mâna pe unsul Domnului! Ia numai sulița dela căpătâiul lui, cu urciorul cu apă, și să plecăm.” 12David a luat dar sulița și urciorul cu apă de la căpătâiul lui Saul, și au plecat. Nimeni nu i-a văzut, nici n-a băgat de seamă nimic, și nimeni nu s-a deșteptat, căci Domnul îi cufundase pe toți într-un somn adânc. 13David a trecut de cealaltă parte, și a ajuns departe pe vârful muntelui, la o mare depărtare de tabără. 14Și a strigat poporului și lui Abner, fiul lui Ner: „N-auzi tu, Abner?” Abner a răspuns: „Cine ești tu care strigi către împăratul?” 15Și David a zis lui Abner: „Oare nu ești tu bărbat? Și cine este ca tine în Israel? pentru ce atunci n-ai păzit pe împărat, stăpânul tău? Căci cineva din popor a venit să omoare pe împăratul, stăpânul tău. 16Ce ai făcut tu nu este bine. Viu este Domnul, că sunteți vrednici de moarte, căci n-ați vegheat asupra stăpânului vostru, asupra unsului Domnului. Uită-te acum unde este sulița împăratului și ulciorul de apă, care erau la căpătâiul lui.” 17Saul a cunoscut glasul lui David, și a zis: „Glasul tău este, fiul meu David?” Și David a răspuns: „Glasul meu, împărate, domnul meu!” 18Și a zis: „pentru ce urmărește domnul meu pe robul său? Ce-am făcut, și cu ce sunt vinovat? 19Să binevoiască acum împăratul, domnul meu, să asculte cuvintele robului său: ,Dacă Domnul este Cel ce te atâță împotriva mea, să primească mirosul unui dar de mâncare dela noi; dar dacă oamenii te atâță, blestemați să fie înaintea Domnului, fiindcă ei mă izgonesc azi ca să mă deslipească de moștenirea... Domnului, zicându-mi: ,Du-te de slujește unor dumnezei străini!” 20Oh! să nu-mi cadă sângele pe pământ departe de Fața Domnului! Căci împăratul lui Israel a pornit să mă caute ca pe un purice, cum ar urmări o potârniche în munți.” 21Saul a zis: „Am păcătuit; întoarce-te, fiul meu David, căci nu-ți voi mai face rău, fiindcă în ziua aceasta viața mea a fost scumpă înaintea ta. Am lucrat ca un nebun, și am făcut o mare greșală.” 22David a răspuns: „Iată sulița împăratului; să vină unul din oamenii tăi s-o ia. 23Domnul va răsplăti fiecăruia după dreptatea lui și după credincioșia lui: căci Domnul te dăduse azi în mânile mele, și eu n-am vrut să pun mâna pe unsul Domnului. 24Și după cum azi viața ta a avut un mare preț înaintea mea, tot așa și viața mea va avea un mare preț înaintea Domnului, și El mă va izbăvi din orice necaz.” 25Saul a zis lui David: „Fii binecuvântat, fiul meu David! Tu vei face lucruri mari și vei birui.” David și-a văzut de drum, și Saul s-a întors acasă.
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.