Vechiul Testament
1 Samuel 6
1Chivotul Domnuluui a fost șapte luni în țara Filistenilor. 2Și Filistenii au chemat pe preoți și pe ghicitori, și au zis: „Ce să facem cu chivotul Domnului? Arătați-ne cum trebuie să-l trimetem înapoi la locul lui.” 3Ei au răspuns: „Dacă trimeteți înapoi chivotul Dumnezeului lui Israel, să nu-l trimeteți cu mâna goală, ci aduceți lui Dumnezeu o jertfă pentru vină; atunci vă veți vindeca, și veți ști... pentru ce nu s-a îndepărtat mâna Lui de peste voi.” 4Filistenii au zis: „Ce jertfă pentru vină să-I aducem?” Ei au răspuns: „Cinci umflături de aur și cinci șoareci de aur, după numărul domnitorilor Filistenilor, căci aceeaș urgie a fost peste voi toți și peste domnitorii voștri. 5Faceți niște chipuri după umflăturile voastre și niște chipuri după șoarecii voștri care pustiesc țara, și dați slavă Dumnezeului lui Israel: poate că va înceta... Să-Și apese mâna peste voi, peste dumnezeii...... voștri, și peste țara voastră. 6pentru ce să vă împietriți inima, cum și-au împietrit inima Egiptenii și Faraon? Nu i-a pedepsit El și n-au lăsat ei atunci pe copiii lui Israel să plece? 7Acum, faceți un car nou de tot, și luați două vaci tinere care dau țîță și care n-au tras la jug; înjugați vacile la car, și mânați înapoi acasă vițeii lor care se țin după ele. 8Să luați chivotul Domnului, și să-l puneți în car; să puneți alături de el, într-o ladă, lucrurile de aur pe care le dați Domnului ca dar pentru vină; apoi să-l trimeteți, și va pleca. 9Să-l urmăriți cu privirea; și dacă se va sui pe drumul hotarului său spre Bet-Șemeș, Domnul ne-a făcut acest mare rău; dacă nu, vom ști că nu mâna Lui ne-a lovit, ci lucrul acesta a venit peste noi din întâmplare.” 10Oamenii au făcut așa. Au luat două vaci care alăptau, le-au înjugat la car, și le-au închis vițeii acasă. 11Au pus în car chivotul Domnului, și lada cu șoarecii de aur și chipurile umflăturilor lor. 12Vacile au apucat drept pe drum spre Bet-Șemeș; au ținut mereu acelaș drum, mugind, și nu s-au abătut nici la dreapta nici la stânga. Domnitorii Filistenilor au mers după ele până la hotarul Bet-Șemeșului. 13Locuitorii din Bet-Șemeș secerau grânele în vale: au ridicat ochii, au zărit chivotul, și s-au bucurat când l-au văzut. 14Carul a ajuns în câmpul lui Iosua din Bet-Șemeș, și s-a oprit acolo. Acolo era o piatră mare. Au despicat lemnele carului, și vacile le-au adus ca ardere de tot Domnului. 15Leviții au pogorât chivotul Domnului, și lada de lângă el în care se aflau lucrurile de aur, și le-au pus pe toate pe piatra cea mare. Oamenii din Bet-Șemeș au adus Domnului în ziua aceea arderi de tot și jertfe. 16Cei cinci domnitori ai Filistenilor, dupăce au văzut lucrul acesta, s-au întors la Ecron în aceeaș zi. 17Iată umflăturile de aur pe care le-au dat Domnului Filistenii, ca dar pentru vină; una pentru Asdod, una pentru Gaza, una pentru Ascalon, una pentru Gat, una pentru Ecron. 18Erau și niște șoareci de aur, după numărul tuturor cetăților Filistenilor, care erau ale celor cinci căpetenii, atât cetăți întărite cât și cetăți fără ziduri. Lucrul acesta îl adeverește piatra cea mare pe care au pus chivotul Domnului, și care este și astăzi în câmpul lui Iosua din Bet-Șemeș. 19Domnul a lovit pe oamenii din Bet-Șemeș, când s-au uitat în chivotul Domnului; a lovit (cincizeci de mii) șapte zeci de oameni din popor. Și poporul a plâns, pentru că Domnul îl lovise cu o mare urgie. 20Oamenii din Bet-Șemeș au zis: „Cine poate sta înaintea Domnului, înaintea acestui Dumnezeu sfânt? Și la cine trebuie să se suie chivotul, dacă se depărtează dela noi?” 21Au trimes soli la locuitorii din Chiriat-Iearim, ca să le spună: „Filistenii au adus înapoi chivotul Domnului; pogorâți-vă și suiți-l la voi.”
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.