Vechiul Testament
Geneza 12
1Domnul zisese lui Avram: „Ieși din țara ta, din rudenia ta, și din casa tatălui tău, și vino în țara pe care ți-o voi arăta. 2Voi face din tine un neam mare, și te voi binecuvânta; îți voi face un nume mare, și vei fi o binecuvântare. 3Voi binecuvânta pe ceice te vor binecuvânta, și voi blestema pe cei ce te vor blestema; și toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine. 4Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, și a plecat și Lot împreună cu el. Avram avea șaptezeci și cinci de ani, când a ieșit din Haran. 5Avram a luat pe Sarai, nevastă-sa, și pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile, pe care le strânseseră și cu toate slugile pe care le câștigaseră în Haran. Au plecat în țara Canaan, și au ajuns în țara Canaan. 6Avram a străbătut țara până la locul numit Sihem, până la stejarul lui More. Cananiții erau atunci în țară. 7Domnul S-a arătat lui Avram, și i-a zis: „Toată țara aceasta o voi da seminței tale.” Și Avram a zidit acolo un altar Domnului, care i Se arătase. 8De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel, și și-a întins cortul, având Betelul la apus și Ai la răsărit. A zidit și acolo un altar Domnului, și a chemat Numele Domnului. 9Avram și-a urmat drumul, înaintând mereu spre meazăzi. 10A venit însă o foamete în țară; și Avram s-a pogorât în Egipt, ca să locuiască pentru câtăva vreme acolo; căci era mare foamete în țară. 11când era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale Sarai: „Iată, știu că ești o femeie frumoasă la față. 12când te vor vedea Egiptenii, vor zice: ,Aceasta este nevasta lui!” Și pe mine mă vor omorâ, iar pe tine te vor lăsa cu viață. 13Spune, rogu-te, că ești sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta, și sufletul meu să trăiască datorită ție.” 14când a ajuns Avram în Egipt, Egiptenii au văzut că nevasta lui era foarte frumoasă. 15Slujbașii cei mai de frunte ai lui Faraon au văzut-o și ei, și au lăudat-o la Faraon; și femeia a fost adusă în casa lui Faraon. 16Pe Avram l-a primit bine din pricina ei; și Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi și roabe, măgărițe și cămile. 17Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe Faraon și casa lui, din pricina nevestei lui Avram Sarai. 18Atunci Faraon a chemat pe Avram, și i-a zis: „Ce mi-ai făcut? pentru ce nu mi-ai spus că este nevastă-ta? 19De ce ai zis: ,Este sora mea”, și am luat-o astfel de nevastă? Acum, iată-ți nevasta; ia-o, și pleacă!” 20Și Faraon a dat poruncă oamenilor lui să-l petreacă pe el, pe nevastă-sa și tot ce avea.
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.