Vechiul Testament
Geneza 28
1Isaac a chemat pe Iacov, l-a binecuvântat, și i-a dat porunca aceasta: „Să nu-ți iei nevastă dintre fetele lui Canaan. 2Scoală-te, du-te la Padan-Aram, în casa lui Betuel, tatăl mamei tale, și ia-ți de acolo o nevastă, dintre fetele lui Laban, fratele mamei tale. 3Dumnezeul cel atotputernic să te binecuvinteze, să te facă să crești și să te înmulțești, ca să ajungi o ceată de noroade! 4Să-ți dea binecuvântarea lui Avraam, ție și seminței tale cu tine, ca să stăpânești țara în care locuiești ca străin, și pe care a dat-o lui Avraam.” 5Și Isaac a trimes pe Iacov, care s-a dus la Padan-Aram, la Laban, fiul lui Betuel, Arameul, fratele Rebecii, mama lui Iacov și a lui Esau. 6Esau a văzut că Isaac binecuvântase pe Iacov, și-l trimesese la Padan-Aram, ca să-și ia nevastă de acolo, și că, binecuvântându-l, îi dăduse porunca aceasta: „Să nu-ți iei nevastă dintre fetele lui Canaan.” 7A văzut că Iacov ascultase de tatăl său și de mama sa, și plecase la Padan-Aram. 8Esau a înțeles astfel că fetele lui Canaan nu-i plăceau tatălui său Isaac. 9Și Esau s-a dus la Ismael. El a mai luat de nevastă, pe lângă nevestele pe care le avea, pe Mahalat, fata lui Ismael, fiul lui Avraam, și sora lui Nebaiot. 10Iacov a plecat din Beer-Șeba, și și-a luat drumul spre Haran. 11A ajuns într-un loc unde a rămas peste noapte, căci asfințise soarele. A luat o piatră de acolo, a pus-o căpătâi, și s-a culcat în locul acela. 12Și a visat o scară rezemată de pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. Îngerii lui Dumnezeu se suiau și se pogorau pe scara aceea. 13Și Domnul stătea deasupra ei, și zicea: „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tatălui tău Avraam, și Dumnezeul lui Isaac.” Pământul pe care ești culcat, ți-l voi da ție și seminței tale. 14Sămânța ta va fi ca pulberea pământului; te vei întinde la apus și la răsărit, la mează-noapte și la mează-zi; și toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine și în sămânța ta. 15Iată, Eu sunt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe unde vei merge, și te voi aduce înapoi în țara aceasta; căci nu te voi părăsi, până nu voi împlini ce-ți spun.” 16Iacov s-a trezit din somn, și a zis: „Cu adevărat, Domnul este în locul acesta, și eu n-am știut.” 17i-a fost frică, și a zis: „cât de înfricoșat este locul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!” 18Și Iacov s-a sculat dis de dimineață, a luat piatra pe care o pusese căpătâi, a pus-o ca stâlp de aducere aminte, și a turnat untdelemn pe vârful ei. 19A dat locului acestuia numele Betel; dar mai înainte cetatea se chema Luz. 20Iacov a făcut o juruință, și a zis: „Dacă va fi Dumnezeu cu mine și mă va păzi în timpul călătoriei pe care o fac, dacă-mi va da pâne să mănânc și haine să mă îmbrac, 21și dacă mă voi întoarce în pace în casa tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu; 22piatra aceasta, pe care am pus-o ca stâlp de aducere aminte, va fi casa lui Dumnezeu, și Îți voi da a zecea parte din tot ce-mi vei da.”
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.