Noul Testament
Luca 13
1În vremea aceea au venit unii, și au istorisit lui Isus ce se întâmplase unor Galileeni, al căror sânge îl amestecase Pilat cu jertfele lor. 2„Credeți voi”, le-a răspuns Isus, „că acești Galileeni au fost mai păcătoși decât toți ceilalți Galileeni, pentru că au pățit astfel? 3Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiți, toți veți peri la fel. 4Sau acei optsprezece inși, peste care a căzut turnul din Siloam, și i-a omorât, credeți că au fost mai păcătoși decât toți ceilalți oameni, care locuiau în Ierusalim? 5Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiți, toți veți pieri la fel.” 6El a spus și pilda aceasta: „Un om avea un smochin sădit în via sa. A venit să caute rod în el, și n-a găsit. 7Atunci a zis vierului: ,Iată că sunt trei ani, decând vin și caut rod în smochinul acesta, și nu găsesc. Taie-l. La ce să mai cuprindă și pământul degeaba?” 8,Doamne”, i-a răspuns vierul, ,mai lasă-l și anul acesta; am să-l sap de jur împrejur, și am să-i pun gunoi la rădăcină. 9Poate că deacum înainte va face roadă; dacă nu, îl vei tăia.” 10Isus învăța pe norod într-o sinagogă în ziua Sabatului. 11Și acolo era o femeie stăpânită de optsprezece ani de un duh de neputință; era gârbovă, și nu putea nicidecum să-și îndrepte spatele. 12când a văzut-o Isus, a chemat-o, și i-a zis: „Femeie, ești deslegată de neputința ta.” 13Și-a întins mânile peste ea: îndată s-a îndreptat, și slăvea pe Dumnezeu. 14Dar fruntașul sinagogii, mâniat că Isus săvârșise vindecarea aceasta în ziua Sabatului, a luat cuvântul, și a zis norodului: „sunt șase zile în care trebuie să lucreze omul; veniți dar în aceste zile să vă vindecați, și nu în ziua Sabatului!” 15„Fățarnicilor”, i-a răspuns Domnul; „oare în ziua Sabatului nu-și desleagă fiecare din voi boul sau măgarul dela iesle, și-l duce de-l adapă? 16Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam, și pe care Satana o ținea legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie deslegată de legătura aceasta în ziua Sabatului?” 17Pe când vorbea El astfel, toți protivnicii Lui au rămas rușinați; și norodul se bucura de toate lucrurile minunate, pe care le făcea El. 18El a mai zis: „Cu ce se aseamănă Împărăția lui Dumnezeu, și cu ce o voi asemăna? 19Se aseamănă cu un grăunte de muștar, pe care l-a luat un om, și l-a aruncat în grădina sa; el a crescut, s-a făcut copac mare, și păsările cerului și-au făcut cuiburi în ramurile lui.” 20El a zis iarăși: „Cu ce voi asemăna Împărăția lui Dumnezeu? 21Se aseamănă cu aluatul, pe care l-a luat o femeie și l-a pus în trei măsuri de făină, până s-a dospit toată.” 22Isus umbla prin cetăți și prin sate, învățînd pe norod, și călătorind spre Ierusalim. 23Cineva i-a zis: „Doamne, oare puțini sunt ceice sunt pe calea mântuirii?” El le-a răspuns: 24„Nevoiți-vă să intrați pe ușa cea strâmtă. Căci vă spun, că mulți vor căuta să intre, și nu vor putea. 25Odată ce Stăpânul casei Se va scula și va încuia ușa, și voi veți fi afară, și veți începe să bateți la ușă, și să ziceți: ,Doamne, Doamne, deschide-ne!” drept răspuns, El vă va zice: ,Nu știu de unde sunteți.” 26Atunci veți începe să ziceți: ,Noi am mâncat și am băut în fața Ta, și în ulițele noastre ai învățat pe norod.” 27Și El va răspunde: ,Vă spun că nu știu de unde sunteți; depărtați-vă dela Mine, voi toți lucrătorii fărădelegii.” 28Va fi plânsul și scrâșnirea dinților, când veți vedea pe Avraam, pe Isaac și pe Iacov, și pe toți proorocii în Împărăția lui Dumnezeu, iar pe voi scoși afară. 29Vor veni dela răsărit și dela apus, dela miazănoapte și dela miază-zi, și vor ședea la masă în Împărăția lui Dumnezeu. 30Și iată că sunt unii din cei de pe urmă, care vor fi cei dintâi, și sunt unii din cei dintâi, care vor fi cei de pe urmă.” 31În aceeaș zi, au venit câțiva Farisei, și I-au zis: „Pleacă, și du-Te de aici, căci Irod vrea să Te omoare.” 32„Duceți-vă”, le-a răspuns El, „și spuneți vulpii aceleia: ,Iată că scot dracii, și săvârșesc vindecări astăzi și mâne, iar a treia zi voi isprăvi. 33Dar trebuie să umblu astăzi, mâne și poimâne, fiindcă nu se poate ca un prooroc să piară afară din Ierusalim. 34Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci și ucizi cu pietre pe cei trimeși la tine; de câte ori am vrut să strâng pe fiii tăi, cum își strânge găina puii supt aripi, și n-ați vrut! 35Iată că vi se va lăsa casa pustie; dar vă spun că nu Mă veți mai vedea, până veți zice: ,Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!”
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.