Noul Testament
Luca 5
1Pe când Se afla lângă lacul Ghenezaret și Îl îmbulzea norodul ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu, 2Isus a văzut două corăbii la marginea lacului; pescarii ieșiseră din ele să-și spele mrejile. 3S-a suit într-una din aceste corăbii, care era a lui Simon: și l-a rugat s-o depărteze puțin de la țărm. Apoi a șezut jos, și învăța pe noroade din corabie. 4când a încetat să vorbească, a zis lui Simon: „Depărtează-o la adânc, și aruncați-vă mrejile pentru pescuire.” 5Drept răspuns, Simon i-a zis: „Învățătorule, toată noaptea ne-am trudit, și n-am prins nimic; dar, la cuvântul Tău, voi arunca mrejile!” 6Dupăce le-au aruncat, au prins o așa de mare mulțime de pești că începeau să li se rupă mrejile. 7Au făcut semn tovarășilor lor, care erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit și au umplut amândouă corăbiile, așa că au început să se afunde corăbiile. 8când a văzut Simon Petru lucrul acesta, s-a aruncat la genunchii lui Isus, și i-a zis: „Doamne, pleacă dela mine, căci sunt un om păcătos.” 9Fiindcă îl apucase spaima, pe el și pe toți ceice erau cu el, din pricina pescuirii, pe care o făcuseră. 10Tot așa și pe Iacov și pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarășii lui Simon. Atunci Isus a zis lui Simon: „Nu te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni.” 11Ei au scos corăbiile la mal, au lăsat totul, și au mers după El. 12Isus era într-una din cetăți. Și iată că un om plin de lepră, cum l-a văzut, s-a aruncat cu fața la pământ, l-a rugat, și i-a zis: „Doamne dacă vrei, poți să mă curățești.” 13Isus a întins mâna, S-a atins de el, și i-a zis: „Da, voiesc, fii curățit!” Îndată, l-a lăsat lepra. 14Apoi i-a poruncit să nu spună nimănui. „Ci du-te”, i-a zis El, „de te arată preotului, și adu pentru curățirea ta ce a rânduit Moise, ca mărturie pentru ei.” 15Se răspândea tot mai mult vestea despre El, și oamenii se strângeau cu grămada, ca să-L asculte și să fie vindecați de boalele lor. 16Iar El se ducea în locuri pustii, și Se ruga. 17Într-una din zile, Isus învăța pe noroade. Niște Farisei și învățători ai Legii, care veniseră din toate satele Galileii și Iudeii și din Ierusalim, stăteau acolo; iar puterea Domnului era cu El, ca să vindece. 18Și iată că niște oameni purtau într-un pat pe un slăbănog, și căutau să-l ducă înlăuntru, ca să-l pună înaintea Lui. 19Fiindcă n-aveau pe unde să-l ducă înlăuntru, din pricina norodului, s-au suit pe acoperișul casei, și l-au coborât cu patul printre cărămizi, în mijlocul adunării, înaintea lui Isus. 20când le-a văzut credința, Isus a zis: „Omule, păcatele îți sunt iertate!” 21Cărturarii și Fariseii au început să cârtească, și să zică în ei înșiși: „Cine este acesta, de rostește hule? Cine poate să ierte păcatele decât singur Dumnezeu?” 22Isus, care le-a cunoscut gândurile, a luat cuvântul și le-a zis: „pentru ce cârtiți în inimile voastre? 23Ce este mai lesne: a zice: ,Păcatele îți sunt iertate”, sau a zice: „Scoală-te, și umblă?” 24Dar, ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele:-,Ție îți poruncesc”, a zis El slăbănogului, „Scoală-te, ridică-ți patul, și du-te acasă” 25Și numaidecât, slăbănogul s-a sculat, în fața lor, a ridicat patul pe care zăcea și s-a dus acasă, slăvind pe Dumnezeu. 26Toți au rămas uimiți, și slăveau pe Dumnezeu; plini de frică, ziceau: „Azi am văzut lucruri nemaipomenite.” 27După aceea Isus a ieșit afară, și a văzut pe un vameș, numit Levi, șezînd la vamă. Și i-a zis: „Vino după Mine!” 28Vameșul a lăsat totul, s-a sculat, și a mers după El. 29Levi i-a făcut un ospăț mare la el în casă; și o mulțime de vameși și de alți oaspeți ședeau la masă cu ei. 30Fariseii și cărturarii cârteau și ziceau ucenicilor Lui: „pentru ce mâncați și beți împreună cu vameșii și cu păcătoșii? 31Isus a luat cuvântul și le-a zis: „Nu cei sănătoși au trebuință de doftor, ci cei bolnavi. 32N-am venit să chem la pocăință pe cei neprihăniți ci pe cei păcătoși.” 33Ei I-au zis: „Ucenicii lui Ioan, ca și ai Fariseilor, postesc des, și fac rugăciuni, pe când ai Tăi mănâncă și beau.” 34El le-a răspuns: „Oare puteți face pe nuntași să postească în timpul când mirele este cu ei? 35Vor veni zile când va fi luat mirele dela ei; atunci vor posti în acele zile.” 36Le-a spus și o pildă: „Nimeni nu rupe dintr-o haină nouă un petec, ca să-l pună la o haină veche; altmintrelea, rupe și haina cea nouă, și nici petecul luat dela ea, nu se potrivește la cea veche. 37Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altmintrelea, vinul cel nou sparge burdufurile, se varsă, și burdufurile se prăpădesc; 38ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi, și amândouă se păstrează. 39Și nimeni, după ce a băut vin vechi, nu voiește vin nou, căci zice: ,Este mai bun cel vechi”
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.