Se încarcă...

Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele, și o lumină pe cărarea mea.

Psalmul 119:105

Noul Testament

Marcu 1

1Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. 2Dupăcum este scris în proorocul Isaia: „Iată, trimet înaintea Ta pe solul Meu, care Îți va pregăti calea... 3Glasul celui ce strigă în pustie: „Pregătiți calea Domnului, neteziți-I cărările,” 4a venit Ioan care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor. 5Tot ținutul Iudeii și toți locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el; și, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan. 6Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă, și împrejurul mijlocului era încins cu un brâu de curea. El se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. 7Ioan propovăduia, și zicea: „După mine vine Cel ce este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic să mă plec să-I desleg curelele încălțămintelor. 8Eu, da, v-am botezat cu apă; dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.” 9În vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii, și a fost botezat de Ioan în Iordan. 10Și îndată, când ieșea Isus din apă, el a văzut cerurile deschise, și Duhul pogorându-Se peste El ca un porumbel. 11Și din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: „Tu ești Fiul Meu prea iubit, în Tine îmi găsesc toată plăcerea Mea.” 12Îndată Duhul a mânat pe Isus în pustie, 13unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo stătea împreună cu fiarele sălbatice și-I slujeau îngerii. 14După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galilea, și propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu. 15El zicea: „S-a împlinit vremea, și Împărăția lui Dumnezeu este aproape. Pocăiți-vă, și credeți în Evanghelie.” 16Pe când trecea Isus pe lângă marea Galileii, a văzut pe Simon și pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând o mreajă în mare, căci erau pescari. 17Isus le-a zis: „Veniți după Mine, și vă voi face pescari de oameni.” 18Îndată, ei și-au lăsat mrejile, și au mers după El. 19A mers puțin mai departe, și a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, și pe Ioan, fratele lui, care, și ei, erau într-o corabie, și își dregeau mrejile. 20Îndată i-a chemat; și ei au lăsat pe tatăl lor Zebedei în corabie cu cei ce lucrau pe plată, și au mers după El. 21S-au dus la Capernaum. Și în ziua Sabatului, Isus a intrat îndată în sinagogă, și a început să învețe pe norod. 22Oamenii erau uimiți de învățătura Lui; căci îi învăța ca unul care are putere, nu cum îi învățau cărturarii. 23În sinagoga lor era un om, care avea un duh necurat. El a început să strige: 24„Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te știu cine ești: Ești Sfântul lui Dumnezeu!” 25Isus l-a certat, și i-a zis: „Taci, și ieși afară din omul acesta!” 26Și duhul necurat a ieșit din el, scuturându-l cu putere, și scoțînd un strigăt mare. 27Toți au rămas înmărmuriți, așa că se întrebau unii pe alții: „Ce este aceasta? O învățătură nouă! El poruncește ca un stăpân chiar și duhurilor necurate, și ele Îl ascultă!” 28Și îndată I s-a dus vestea în toate împrejurimile Galileii. 29Dupăce a ieșit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov și Ioan, în casa lui Simon și a lui Andrei. 30Soacra lui Simon zăcea în pat, prinsă de friguri: și îndată au vorbit lui Isus despre ea. 31El a venit, a apucat-o de mână, a ridicat-o în sus, și au lăsat-o frigurile. Apoi ea a început să le slujească. 32Seara, după asfințitul soarelui, au adus la El pe toți bolnavii și îndrăciții. 33Și toată cetatea era adunată la ușă. 34El a vindecat pe mulți care pătimeau de felurite boale; de asemenea, a scos mulți draci, și nu lăsa pe draci să vorbească, pentru că-L cunoșteau. 35A doua zi dimineața, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieșit, și S-a dus într-un loc pustiu. Și Se ruga acolo. 36Simon și ceilalți care erau cu El s-au dus să-L caute; 37și când L-au găsit, I-au zis: „Toți Te caută.” 38El le-a răspuns: „Haidem să mergem în altă parte, prin târgurile și satele vecine, ca să propovăduiesc și acolo; căci pentru aceasta am ieșit.” 39Și s-a dus să propovăduiască în sinagogi, prin toată Galilea; și scotea dracii. 40A venit la El un lepros, care s-a aruncat în genunchi înaintea Lui, Îl ruga și-I zicea: „Dacă vrei, poți să mă curățești.” 41Lui Isus I s-a făcut milă de el, a întins mâna, S-a atins de el, și i-a zis: „Da, voiesc, fii curățit!” 42Îndată l-a lăsat lepra, și s-a curățit. 43Isus i-a poruncit cu tot dinadinsul, i-a spus să plece numai decât, 44și i-a zis: „Vezi să nu spui nimănui nimic; ci du-te de te arată preotului, și adu pentru curățirea ta ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.” 45Dar omul acela, după ce a plecat, a început să vestească și să spună în gura mare lucrul acesta, așa că Isus nu mai putea să intre pe față în nicio cetate; ci stătea afară, în locuri pustii, și veneau la El din toate părțile.

Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.

Vechiul Testament

Noul Testament

Setări de citire

Mărimea literei
20
Litera
Versetele
Numerele versetelor
Fundalul