Vechiul Testament
Mica 7
1Vai de mine! Căci parcă sunt la strângerea poamelor, și la strângerea bobițelor după culesul strugurilor: nu mai este niciun strugure de mâncare, nici cea dintâi smochină, dorită de sufletul meu! 2S-a dus omul de bine din țară, și nu mai este niciun om cinstit printre oameni; toți stau la pândă ca să verse sânge, fiecare întinde o cursă fratelui său. 3mânile lor sunt îndreptate să facă rău: cârmuitorul cere daruri, judecătorul cere plată, cel mare își arată pe față ce dorește cu lăcomie, și astfel merg mână-n mână. 4Cel mai bun dintre ei este ca un mărăcine, cel mai cinstit este mai rău decât un tufiș de spini. Ziua vestită de toți proorocii Tăi, pedeapsa Ta se apropie! Atunci va fi uluiala lor. 5Nu crede pe un prieten, nu te încrede în ruda cea mai de aproape; păzește-ți ușa gurii de cea care îți stă în brațe! 6Căci fiul batjocorește pe tatăl, fata se scoală împotriva mamei ei, nora împotriva soacrei sale; vrăjmașii omului sunt cei din casa lui!- 7Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele, Dumnezeul meu mă va asculta. 8Nu te bucura de mine, vrăjmașă, căci chiar dacă am căzut, mă voi scula iarăși, chiar dacă stau în întuneric, totuși Domnul este Lumina mea! 9Voi suferi mânia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui,-până ce El îmi va apăra pricina și-mi va face dreptate; El mă va scoate la lumină, și voi privi dreptatea Lui. 10când va vedea vrăjmașa mea lucrul acesta, va fi acoperită de rușine, ea, care-mi zicea: „Unde este Domnul, Dumnezeul tău?” Ochii mei își vor vedea dorința împlinită față de ea. Atunci ea va fi călcată în picioare ca noroiul de pe uliță. 11În ziua, când îți vor zidi iarăși zidurile, în ziua aceea ți se vor lărgi hotarele. 12În ziua aceea, vor veni la tine, din Asiria până în Egipt, din Egipt până la râul, dela o mare la alta, și dela un munte la altul. 13Dar mai întâi țara va fi pustiită din pricina locuitorilor ei, în urma faptelor lor rele. 14Paște-Ți poporul cu toiagul Tău, paște turma moștenirii Tale, care locuiește singură în pădurea din mijlocul Carmelului; ca să pască pe Basan și în Galaad, ca în zilele de altă dată.”- 15„Îți voi arăta lucruri minunate,-zice Domnul, ca în ziua când ai ieșit din țara Egiptului.”- 16Neamurile vor vedea lucrul acesta, și se vor rușina, cu toată puterea lor; vor pune mâna la gură, și își vor astupa urechile. 17Voi linge pulberea, ca șarpele; vor ieși tremurând ca târâtoarele pământului, afară din cetățuile lor, vor veni pline de frică înaintea Domnului, Dumnezeului nostru, și se vor teme de Tine. 18Care Dumnezeu este ca Tine, care ierți nelegiuirea, și treci cu vedera păcatele rămășiței moștenirii Tale? El nu-Și ține mânia pe vecie, ci Îi place îndurarea! 19El va avea iarăși milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre, și vei arunca în fundul mării toate păcatele lor. 20Vei da cu credincioșie lui Iacov, și vei ținea cu îndurare față de Avraam, ce ai jurat părinților noștri în zilele de odinioară.”
Biblia, traducerea Dumitru Cornilescu.